De ce folosesc copilașii cuvinte urâte (și cum să îi ajuți să nu o mai facă)

Dacă asculți cu atenție cuvintele spuse de către preșcolari, îţi vei da seama că vocabularul lor nu este așa de inocent cum ne-am dori noi. Conversațiile lor sunt presărate cu fraze agresive. Unele sunt simple înjurături folosite de către adulți. Altele, precum „ cap de caa-caa” sunt unice pentru copii mici.

Copiii învață de obicei înţelesurile cuvintelor din contextul în care sunt folosite. De aceea un copilaș s-ar putea să ceară „lapte” atunci când ar dori altceva de băut. Pentru el, cuvântul „lapte” este pur și simplu atribuit băutului. A derivat înțelesul acelui cuvânt din ce se întâmplă în timp ce îl spune.

Unelte ce atrag atenția

Dacă întrebi un copilaș de 4 ani care folosește un cuvânt urât ce anume înseamnă, sunt șanse să îți zică ceva asemenator cu „Este acel cuvânt pe care îl folosești ca să atragi atenția asupra ta”. Răspunsul lui arată că înţelege puterea cuvintelor – în special a unora dintre ele – chiar dacă nu prea știe înțelesul lor.

Dr. Timothy B. Jay, un profesor de psihologie de la Universitatea de Stat North Adams din Massachusetts, a studiat tiparele înjurăturilor și ale altor forme de limbaj agresiv utilizate de copii. A descoperit că aici, ca și în alte domenii de dezvoltare verbală, fetele sunt în frunte. În medie, fetițele de trei şi patru ani știu 23 de fraze și înjurături agresive, comparativ cu doar 17 ştiute de băieței.

Ca părinți, putem rămâne uluiți când asemenea cuvinte urâte sunt rostite de către un chip drag de copilaş, dar e important nu numai să întelegem de ce copilașii vorbesc așa, ci și cum diferă interpretarea acelor cuvinte de către ei, interpretare care de obicei diferă de cum o vedem noi.

Cuvinte puternice, emoții puternice

Un copilaș de trei ani ar putea folosi cuvinte generate din activitatea de a folosi oliţa pentru a necăji un coleg de joacă. E un mod de a-și exterioriza sentimentele lui în legătură cu terminarea exercițiului de a folosi toaleta sau chiar greutățile întâmpinate în acel stadiu.

Același lucru este valabil și atunci când un copil îl numește pe altul un „papă lapte” sau ceva similar. Acești ani sunt foarte intenși din punct de vedere emoțional. Una dintre provocările prin care trec copilaşii este aceea de a-și ține mai bine sub control emoțiile. Punându-i altuia asemenea poreclă, un copil poate transmite că nu îi este frică. Din nou, limbajul copilului reflectă problemele dominante de dezvoltare din viața lui.

Este foarte greu, sau chiar imposibil, să-l protejezi pe copilaşul tău ca să nu audă asemenea limbaj obscen. Sunt înconjurați de cuvinte urâte la grădiniță, la locul public de joacă și la televizor – chiar dacă acele cuvinte urâte nu sunt rostite acasă. Adevărata provocare este să îl ajuți să înțeleagă când este social acceptabil să folosească anumite cuvinte și să îl ajuți să-și dezvolte abilitățile verbale necesare de care are nevoie să se exprime fără să folosească asemenea limbaj.

Sfaturi utile

Ce poți să faci? Uite câteva sugestii:

• Ignoră-i comportametul, pentru că de obicei îl ajută să treacă mai departe la altceva. Pur şi simplu nu e așa de distractiv dacă adulții nu fac mare tam tam din asta. • Învață-l pe copilașul tău fraze alternative. La fel ca în cazul altor probleme de comportament, nu este de ajuns să îi spui să nu facă ceva anume, ci și să îi oferi o alternativă pentru un comportament satisfăcător. Sugerând fraze alternative, copilașul tău știe că i-ai înțeles emoțiile transmise și îi oferi o sansă de a-și exprima acele emoții într-un mod agreat de toată lumea. • Ai mare grijă la propriul tău comportament de acasă. Este posibil ca cel mic să copieze de la tine ce limbaj e acceptat în diferite situații. Nu te poți baza că cel mic, după ce a fost încurajat să se exprime, nu o să înceteze să repete frazele pline de emoții pe care le aude din propria ta gură.